Noua Strategie Națională pentru Educația Cetăț enească (ENEC) a fost făcută publică și își propune să o înlocuiască pe cea anterioară, din 2017, precum și o foaie de parcurs, care nu exista în versiunea anterioară, a învățării esențiale pentru disciplină.

Această măsură îndeplinește o promisiune electorală făcută de guvern și răspunde criticilor din sectoare mai conservatoare conform cărora disciplina Cetățenie și Dezvoltare a fost prea concentrată pe subiecte pe care le clasifică drept ideologie de gen.

„Ca spațiu de dezvoltare individuală și colectivă, școala se asumă ca un loc privilegiat pentru construirea unei culturi a cetățeniei active, democratice și responsabile, împărtășită de toți, promovând coeziunea socială”, se arată în textul ENEC, care este deschis consultării publice până la 1 august. „Societatea portugheză, în contextul său național, european și global, se confruntă cu nenumărate provocări care necesită răspunsuri bazate pe valori etice, cunoașterea regulilor civice și a instituțiilor democratice, empatie și solidaritate socială”, se arată în document, subliniind că „Educația pentru cetățenie permite tinerilor să dezvolte abilități de dialog, gândire critică și conștientizarea rolului lor”.

În temele obligatorii și transversale, propunerea guvernului evidențiază drepturile omului, democrația și instituțiile politice, dezvoltarea durabilă, alfabetizarea financiară și antreprenoriatul.

Un al doilea nivel de accent este pus pe sănătate, risc și siguranță rutieră, pluralism și diversitate culturală și mass-media.

„Într-un context global în care asistăm la riscuri crescânde de fragmentare socială, dezinformare și polarizare, educarea pentru cetățenie corespunde investiției în coeziunea socială în jurul valorilor comune ale drepturilor omului, egalității și nediscriminării, care sunt fundamentul statului de drept democratic portughez și al societăților libere”, se arată în document. O analiză a propunerii guvernului și a strategiei actuale concluzionează că atenția asupra sexualității sau orientării sexuale încetează să mai existe și este abordată doar în contextul încălcărilor drepturilor omului.

Numai în calea de învățare esențială pentru ciclul al treilea și în capitolul privind drepturile omului, studenții sunt obligați să „analizeze cazurile istorice și actuale de încălcări ale drepturilor omului (inclusiv, printre altele, traficul de persoane, abuzul sexual, violența bazată pe gen, precum și violența împotriva persoanelor cu orientare sexuală non-normativă și identitate și expresie de gen)”.

De asemenea, numai în această fază, între clasele a VII-a și a IX-a, programul prevede „discutarea egalității de gen (în) în contexte precum educația, munca și biroul politic”.

În cazul abuzului asupra animalelor, care este evidențiat în programul actual, propunerea guvernului solicită ca acesta să fie unul dintre subiectele abordate în capitolul dezvoltare durabilă pentru studenții din ciclul doi, determinându-i să „reflecte asupra situațiilor în care acțiunea umană poate compromite bunăstarea animalelor”. Interacțiunea cu alte culturi rămâne un punct relevant, propunerea actuală incluzând termenul „diversitate culturală” în loc de „interculturalitate”, care este inclus în programa actuală

.

În propunere, guvernul pledează pentru ca elevii din școala primară să fie învățați să „exprime deschiderea și curiozitatea în a învăța despre ceilalți” și să „participe la inițiative care sărbătoresc și apreciază propria cultură, precum și alte culturi, în cadrul valorilor constituționale ale societății portugheze”, printre alte subiecte.

Elevii din anul al doilea și al treilea sunt rugați să aprecieze „diversitatea culturală în contextul școlar”, să discute „relevanța protejării drepturilor minorităților și a culturilor lor” și să recunoască „provocările pe care migranții le întâmpină în societatea gazdă”. Numai în liceu elevilor li se va cere să „reflecte critic asupra consecințelor culturale ale proceselor actuale de globalizare (omogenizare versus diferențiere și fragmentare)”, să „analizeze diferite forme de discriminare, cum ar fi rasismul, xenofobia, anti-țiganii, islamofobia, antisemitismul și misoginia” și să „dezbată rolul dialogului intercultural și pluralismului în coeziunea societăților diverse din punct de vedere cultural

”.

Una dintre noile caracteristici ale programului este alfabetizarea financiară și subiectul antreprenoriatului, studenților mai tineri fiind rugați să „înțeleagă importanța economisirii și obiectivele sale” și „să facă diferența între acordarea de împrumuturi (de la familie, prieteni sau bănci) și acordarea de împrumuturi”.

Elevii mai în vârstă vor pregăti bugete personale și familiale, precum și bugete pentru „un proiect antreprenorial, ținând cont de parteneriatele strategice și resursele necesare”, pe lângă „validarea ideilor inovatoare care pot genera valoare”.

Subiectul „mass-media” apare, de asemenea, în propunerea în discuție publică, încercând să „încurajeze copiii și tinerii să interpreteze informațiile și să utilizeze rețelele sociale, în special în accesarea și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, cu scopul de a adopta atitudini și comportamente adecvate pentru utilizarea critică și sigură a tehnologiilor digitale, a informațiilor și a conținutului generat de inteligența artificială”.

Adulților mai în vârstă li se solicită propuneri pentru „transformarea și îmbunătățirea mediului online și a bunăstării în relația lor cu media digitală, ca o modalitate de a preveni riscurile online (dependență, hărțuire cibernetică, discurs de ură, polarizare, trolling, sexting, sextorție etc.)”.