În primul rând, ce considerăm extremism? „Extremismele sau radicalismele vor fi întotdeauna legate de mișcări, partide sau oameni care folosesc tehnica demagogiei, adică cineva care spune că ceva este greșit, dar nu prezintă o alternativă credibilă. Este vorba despre critici uşoare şi critici în funcţie de ceea ce ştiu că oamenii vor să audă”, spune João Paulo Pereira, doctor în psihologie.

Atunci când analizăm societatea portugheză, putem spune că, de obicei, oamenii tind să urmeze perspective echilibrate, așa cum a explicat João Paulo Pereira. Cu toate acestea, actualul climat de insecuritate este acum un teren favorabil, aproape fertil, pentru proliferarea unor idei care încearcă să ofere un răspuns la problemele cu care oamenii se confruntă în prezent. „Într-un context în care oamenii sunt implicați emoțional, oamenii tind să se deplaseze rapid spre radicalism”, a declarat el pentru The Portugal News.

„ În prezent, în Portugalia există oameni care se confruntă cu vremuri foarte complicate şi de aceea nu este dificil pentru aceşti oameni, conduşi de un instinct de supravieţuire, să se lase conduşi la anumite tipuri de idei fără a discuta despre viabilitatea lor”, afirmă el.

Cu toate acestea, el are încredere că „poporul portughez are maturitate. De asemenea, oamenii doresc un echilibru mai mare. Cred că acest impact nu se va întâmpla”.

Avem extremism în Portugalia? În opinia sa, extremismul în Portugalia există, dar nu prezintă un mare risc: „Va avea punctul său înalt în circumstanțe determinate”, dar nu o prezență foarte predominantă.

Partidul Chega, condus de André Ventura, a câştigat notorietate ca partid de dreapta în Portugalia. Partidul are pe ordinea de zi implementarea unor măsuri care au provocat controverse şi chiar şi câteva cărţi despre acest fenomen au fost deja scrise.

Unele dintre cele mai controversate măsuri sunt: Castrarea chimică pentru pedofili, închisoare pe viață (în Portugalia pedeapsa maximă prevăzută în Codul penal este de până la 25 de ani), aplicarea impozitului pe venit egal pentru toți, (fără respectarea principiului capacității contributive care justifică existența ) și interzicerea avortului (cu excepția cazurilor periculoase pentru femeie, malformații fetale sau abuzuri sexuale).

Cu toate acestea, în ciuda tuturor criticilor care au fost adresate partidului, candidatul la preşedinţie al lui Chega a obţinut 11 la sută din voturi în recentele alegeri. Acest rezultat reprezintă o creștere a adepților lui Chega, chiar ținând cont de faptul că contextul alegerilor prezidențiale este diferit de cel al alegerilor legislative, în primul rând fiind mai concentrat asupra individului care va fi ales președinte al Republicii.

João Paulo Pereira vede acest partid de extremă dreapta ca pe o „circumstanță”, deoarece nu este reprezentativ pentru poporul portughez. „Chega se bazează pe o singură persoană. Dacă îl scoatem de pe scenă restul este aproape gol, nu există nici un protagonist alternativ acolo. El a luat un set de idei pe care le-a găsit relevante și care ar putea răspunde unora dintre nevoile portughezilor. Cred că e ca un chibrit, aprins, ars și apoi stins, poate că mă înșel, dar nu văd acest discurs despre Chega stând în ceea ce reprezintă poporul portughez”.

„ Extremismele sunt chiar parte a echilibrului democratic”, spune el, adăugând că: „aceste poziții radicale sunt adesea esențiale pentru echilibru, deoarece doar înțelegând că acest radicalism nu funcționează sau nu are răspunsuri la care oamenii se așteaptă, vor încerca să găsească și să discute alte opțiuni. Lucrurile nu sunt perfecte, ceea ce există sunt răspunsuri care sunt mai aproape de așteptările pe care le au oamenii”.

Chiar și la 25 aprilie 1974, revoluția portugheză, cunoscută sub numele de Revoluția garoafelor, care a încheiat peste 40 de ani de regim dictatorial în Portugalia, a avut loc fără prea multe turbulențe. Apoi, după revoluție, în timpul guvernelor provizorii succesive: „Au existat turbulențe de radicalism pe dreapta și radicalism în stânga, până când am găsit un anumit echilibru, care este perfect normal, și este ceea ce se întâmplă în Portugalia. Deşi portughezii sunt cunoscuţi ca fiind oameni echilibraţi, noi nu scăpăm de această regulă”, a declarat el The Portugal News.

„ Radicalismul de stânga, de dreapta, anarhiștii, vor exista întotdeauna în societăți. De fapt, ele fac parte din echilibrul oricărei societăți. Acum, problema încearcă să înțeleagă care este reprezentativitatea sa și cred că în Portugalia ne confruntăm cu o iluzie a reprezentativității unor extremisme. Poate că greşesc, dar este ceea ce cred eu în funcţie de ceea ce se învaţă de la poporul portughez, mai ales din aprilie '74”, a spus el.

În

concluzie, „Eu cred în capacitatea portugheză de a decide” în vremurile cheie, chiar și atunci când unii „portughezi dezvăluie unele tipuri rasiste sau alte tipuri de discurs extremist, reprezentativitatea poporului portughez nu este așa”.

Author

Paula Martins is a fully qualified journalist, who finds writing a means of self-expression. She studied Journalism and Communication at University of Coimbra and recently Law in the Algarve. Press card: 8252

Paula Martins