„ Am găsit doar o parte a orașului”, a declarat celebrul egiptolog agenției franceze AFP în această dimineață, în timpul unei prezentări în presă a acelui oraș situat pe malul vestic al Nilului, care „se întinde spre vest și spre nord”. După șapte luni de săpături într-un oraș îngropat sub nisip timp de milenii, mai multe obiecte au fost expuse în ruine, cum ar fi bucăți de ceramică, carne uscată, bijuterii, vin, amulete și statui mici, între templele lui Ramses III și Amenófis III,

Timbrele aplicate în ceramică au permis ca acel loc să fie datat domniei lui Amunhotep al III-lea, care a urcat pe tron în 1.391 î.Hr. (înaintea lui Hristos) și a murit în 1.353 î.Hr., moștenind un imperiu extensibil din râul Eufrat, în prezent Irak și Siria, până în Sudan. „Nu este doar un oraș și îi putem vedea și activitatea economică”, a declarat pentru AFP Mostafa Waziri, secretar general al Consiliului General al Antichităților din Egipt. Descoperirea „celui mai mare oraş din Egiptul antic” a fost dezvăluită joi de misiunea arheologică, care a descoperit „un loc în stare bună, cu ziduri şi încăperi aproape întregi pline de uneltele vieţii cotidiene”. „Multe misiuni străine au percheziționat acest oraș și nu l-au găsit niciodată”, își amintește Zahi Hawass, fost ministru egiptean al antichităților, în aceeași declarație că misiunea arheologică spune că speră să „descopere morminte intacte pline de comori”.

Egiptul a pariat pe promovarea patrimoniului antic pentru a încerca să recupereze vizitatorii, după ani de instabilitate politică cauzată de revolta așa-numitei Primăvari Arabe, care a început în ianuarie 2011, care a provocat o lovitură puternică industriei locale de turism. Săptămâna trecută, „Parada de Aur a Faraonilor” a transportat rămășițele mumificate ale 18 regi antici, inclusiv cele ale Amunhotep III, și patru regine prin Cairo, de la emblematicul Muzeu Egiptean la noul Muzeu Național al Civilizației Egiptene.