Adresându-se agenției Lusa, André Gomes-dos-Santos, cercetător la centrul Universității din Porto, a explicat că secvențierea genomului midii fluviale, publicat în revista DNA Research, de Oxford University Press, este „un prim pas” pentru cunoașterea speciei.

Midia râului, al cărei nume științific este „Margaritifera margaritifera”, este cunoscută pentru perlele sale și, în general, numai una din 3.000 conține aceste pietre prețioase care au devenit populare în jurul anului 600 î.Hr. (BC) și a căror utilizare este evidențiată în bijuteriile familiilor regale din Regatul Unit, Suedia, Austria și Germania .

„ În tranziția de la secolul XX la secolul XXI, populațiile europene de midii au scăzut cu 90%, a existat o scădere uriașă a populațiilor din această specie și cel mai probabil legată de impactul uman”, a declarat cercetătorul.

Odată cu creșterea populației umane, industrializarea Europei în secolul al XX-lea, creșterea poluării, modificarea „habitatelor” și schimbările climatice, midia râului a devenit unul dintre grupurile „cele mai expuse riscului”.

În prezent, specia este clasificată drept critic pe cale de dispariție (CR) în Europa de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), iar în Portugalia se găsește doar în unele râuri din regiunea de nord.

În acest sens, secvenţierea genomului - care reprezintă al patrulea care urmează să fie secvenţiat în aproximativ 800 de specii de midii de apă dulce - va avea „implicaţii pe termen lung pentru conservarea speciei şi conservarea ecosistemelor”.

„ Secvenţierea genomului este primul pas şi înseamnă că noi producem informaţia genetică a speciei. Acum, va trebui să analizăm aceste informații și să căutăm procesele moleculare care controlează anumite caracteristici unice”, a spus cercetătorul.

Printre caracteristicile care ies în evidență, de exemplu, „faptul că specia produce perle, trăiește pentru perioade lungi de timp sau chiar are gene implicate în răspunsul la poluanți și efectele schimbărilor climatice”.

„ Dacă genomul ne permite să percepem aceste caracteristici, ne va permite să dezvoltăm metode de protejare a speciei, care vor avea și implicații din punctul de vedere al ecosistemelor, deoarece aceste specii, deși discrete, au roluri importante. De exemplu, au o capacitate uriașă de filtrare”, a clarificat el.

Potrivit lui André Gomes-dos-Santos, cercetătorii din grupul de ecologie acvatică și Evoluție al CIIMAR au demarat un nou proiect de secvență a încă trei genomuri ale speciilor europene pentru a „studia modul în care schimbările climatice pot afecta supraviețuirea acestor specii în climatele mediteraneene”.

„ Genomul midii râu acum obținut va contribui, de asemenea, la studiul mai larg al impactului schimbărilor climatice”, a subliniat el.