Diagnosticul, cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității, sărbătorită la 22 mai, este de la activistul Paulo Lucas, liderul asociației Zero, care a declarat agenției de știri Lusa că flora portugheză se află într-o „situație foarte gravă”, cu „zeci și zeci de specii cu statut protejat”, dar care sunt în afara zonelor clasificate, cum ar fi zonele protejate și Rețeaua Natura.

În faună, el indică situația problematică a peștilor de apă dulce, „puternic amenințat” de lipsa de apă care avansează ritmul schimbărilor climatice, „distrugerea țărmurilor și introducerea speciilor exotice, care proliferează mult mai mult și sunt, de obicei, prădători mari, cum ar fi basul mare și somnul.

Păsările sunt, de asemenea, „într-o situație foarte complicată, în special păsările de stepă, care depind de un „model extins de creștere a cerealelor, cu rotație neplăcută și unele pășunat.

„ În ultimii doi ani, cifrele indică faptul că au probleme foarte grave pe care politica agricolă nu le poate rezolva”, a spus liderul Zero.

În Indexul Planetei Vii publicat anul trecut de organizația de mediu World Wildlife Fund (WWF), s-a menționat că între 1970 și 2016 s-a înregistrat o scădere de 68% a populațiilor de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești, pe baza datelor privind 20,811 populații de 4.392 specii.

WWF a remarcat, de asemenea, că biodiversitatea în mediile de apă dulce scade într-un ritm mult mai rapid decât în oceane sau păduri. Începând cu 1700, planeta va fi pierdut aproape 90% din zonele sale umede, prin modul în care acțiunea umană a modificat cursul a milioane de kilometri de râuri și râuri.

În 3.741 de populații de apă dulce care au fost monitorizate (care includ 944 de specii de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești), s-a înregistrat o scădere de 84 la sută din 1970, în special în regiunile din America Latină și Caraibe.

În ceea ce privește plantele, WWF a indicat anul trecut că acestea sunt expuse unui risc de expansiune comparabil cu cel al mamiferelor și dublu față de cel al păsărilor. Organizația a estimat că una din cinci specii a fost amenințată cu dispariția.

Anul acesta, motto-ul zilei internaţionale, promovat de Convenţia Naţiunilor Unite asupra biodiversităţii, este „Noi facem parte din soluţie”.

Paulo Lucas subliniază că în Portugalia există „cunoștințe insuficiente despre valorile naturale” și că crearea ariilor protejate și a zonelor Natura 2000 a fost realizată fără un registru de referință al speciilor și statutul lor de conservare.

„ Dacă nu știm unde sunt lucrurile și ce este în pericol, nu are rost să avem politici majore de conservare. Preferăm să delimităm siturile Rețelei Natura, de exemplu, într-un mod foarte cuprinzător, dar multe hectare, în mijlocul acestor situri, nu au nimic”, a spus el.

Ecologistul se plânge de lipsa de atenţie acordată de autorităţile locale apărării biodiversităţii.

„ Ceea ce îi interesează sunt podurile, festivalurile, traseele pietonale care „prețuiesc”, în virgule inversate, dar aceste lucruri sunt motoare ale distrugerii, ducând oamenii în locuri unde nu ar trebui să fie”, a criticat el, indicând că acest tip de inițiativă generează presiune asupra ecosistemelor.

Deşi, în ultimele decenii, educaţia a crescut gradul de conştientizare a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, el consideră că există „o problemă de alfabetizare”.

„ Oamenii nu cunosc flora şi chiar mai puţin pot distinge animalele. Serialele care sunt la televizor sunt despre elefanți și zebre, dar nu există serii despre fauna noastră. Ar fi foarte interesant să avem această informație. Nu e suficient să le spui oamenilor să intre în natură dacă nu ştiu cum să interpreteze ceea ce văd. Nu este suficient”, argumentează el.

Paulo Lucas subliniază ca inițiative pozitive, cum ar fi reintroducerea linxului iberic și eforturile de conservare a acestuia, dar subliniază alții care au nevoie de mai multă intervenție, cum ar fi lupul iberic.

„ Populaţia nu a crescut de mulţi ani, a rămas la 300 de indivizi şi este nevoie de o politică de extindere. Am abandonat mediul rural și trebuie să-l readucem în natură, artificializăm peisajul și avem nevoie de compensații în alte locuri, trebuie să extindem lupul la sud de Douro, dar atâta timp cât are pradă naturală, cum ar fi cerbul și mistrețul”, a spus el.