Coordonat de cercetătorul Sérgio Godinho, de la Laboratorul de Teledetecție (EarSlab) al Institutului de Științe ale Pământului (TIC) din UÉ, proiectul a fost dezvoltat în cadrul Programului de Utilizatori Aplicați ICESAT-2 al Agenției Spațiale Americane de Nord (NASA).

„ Scopul său este de a dezvolta metode inovatoare de cartografiere a combustibililor forestieri și de a obține cartografie esențială pentru a sprijini planificarea și gestionarea activităților de prevenire a incendiilor forestiere”, explică o declarație trimisă de UÉ agenției de știri Lusa.

Potrivit declarațiilor coordonatorului, proiectul va permite, în următorii trei ani, „colaborarea cu unii dintre cei mai buni cercetători și oameni de știință din lume în tehnologia Light Detection and Ranging (LIDAR) din spațiu”.

„ Va fi, de asemenea, o modalitate de a proiecta numele UÉ, oferind vizibilitate investigaţiei specializate a incendiilor forestiere, o problemă presantă a societăţii contemporane”, a adăugat Sérgio Godinho în declaraţiile adresate biroului de presă al instituţiei.

Scopul proiectului este de a „testa și combina un set de metodologii” care permit „traducerea semnalului laser emis și înregistrat de satelitul ICESAT-2” în informații cantitative, obținând „date precise privind structura și cantitatea vegetației existente pe suprafața Pământului”.

Satelitul IceSAT-2 de la NASA, care orbitează 500 de kilometri de Pământ din 2018, are o tehnologie de ultimă oră care îi permite să creeze un portret global tridimensional al planetei și face posibilă „cartografierea cu precizie extremă a caracteristicilor teritoriului”.

Acest lucru permite oamenilor de știință, prin datele obținute, să „urmărească schimbările de pe teren, inclusiv topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării sau schimbările de vegetație”.

Tocmai în zona schimbărilor de vegetație se introduce proiectul condus de Sérgio Godinho, care utilizează senzorul avansat topografic laser Altimeter System (ATLAS), la bordul IceSAT-2, pentru a trimite „impulsuri laser la suprafața Pământului” și pentru a colecta „printr-un telescop, fotonii care sunt reflectat înapoi în spaţiu”.

Prin înregistrarea „timpului de călătorie al fotonilor” între Pământ și telescop, ATLAS îl transformă în „distanța parcursă” folosind „constanta vitezei luminii”.

„ Cunoscând poziția exactă a IceSAT-2, printr-un GPS de înaltă precizie încorporat în sistem, distanța parcursă de fotoni este transformată în înălțime, adică pentru fiecare foton înregistrat coordonatele și altitudinea respectivă vor fi asociate”, explică UÉ.

Pe baza acestor informații, cercetătorii pot reconstrui profilul vertical al vegetației, ceea ce va permite, printre altele, să genereze un set de variabile, inclusiv „înălțimea baldachinului sau înălțimea bazei baldachinului” copacilor și „estimarea cantității de biomasă deasupra solului”.

Programul NASA ICESAT-2 Utilizatori Aplicati are ca scop „generarea unui beneficiu direct pentru societate in diferite domenii”, inclusiv padurile, agricultura, biodiversitatea si atmosfera.

În acest sens, NASA a selectat un set de proiecte de cercetare orientate către diferite aplicații științifice, iar proiectul prezentat de cercetătorul UÉ a fost „unul dintre cele premiate”.