„ Evenimentele și modelele meteorologice extreme pe care le-am văzut în ultimii ani, ca să nu mai vorbim de ultimele săptămâni, subliniază urgența sporită cu care trebuie să abordăm criza climatică”, a declarat cercetătorul Philip Duffy, co-autor de studiu și director executiv al Woodwell Climate Research Center, cu sediul în Massachusetts. Cercetătorii, de asemenea, de la Universitatea din Oregon și Virginia Institutul de Științe Biologice, a rezumat constatările într-o serie de articole publicate în revista BioScience, și toți au fost de acord că efectele crizei climatice sunt prea evidente. Printre semnele de avertizare, cercetătorii au subliniat că 2020 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat, în timp ce cei mai călduroși cinci ani din istorie au avut loc începând cu 2015.

În plus, trei mari gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metan şi oxid de azot, au atins concentraţii atmosferice record anul trecut şi anul acesta. „Există dovezi din ce în ce mai mari că ne apropiem sau am depășit punctele de basculare asociate cu părți importante ale sistemului Pământului, inclusiv recifele de corali cu apă caldă, pădurea tropicală amazoniană și Antarctica de Vest și Groenlanda”, a spus el. Profesorul de ecologie al Universităţii din Oregon William Ripple.

Oamenii de știință au demonstrat că coincidența a atât de multe rapoarte de evenimente naturale extreme, cum ar fi incendiile din California sau inundațiile din Europa Centrală, este un răspuns la deteriorarea rapidă a climei. De exemplu, au citat cele patru milioane de hectare care au ars în Statele Unite în 2020 sau un milion de hectare pierdute în Amazonul brazilian în același an.

„ Politicile de combatere a crizei climatice sau orice alt simptom trebuie să abordeze motivul: supraexploatarea umană a planetei”, a avertizat Ripple.

Autorii studiului au sugerat că vor fi necesare schimbări profunde în comportamentul uman pentru a face față provocărilor „crizei climatice”, termen convenit de peste 11.000 de oameni de știință în 2019 pentru a face referire la ceea ce a fost cunoscut anterior ca „încălzirea globală”. Printre recomandări, aceștia au încurajat „eliminarea treptată și eventuala interzicere” a combustibililor fosili, precum și dezvoltarea rezervelor climatice strategice. Când economia globală a stagnat în prima jumătate a anului 2020 din cauza pandemiei Covid-19, anumite niveluri au scăzut, dar se așteaptă ca produsul intern brut global să se „redreseze la un nivel fără precedent” și, odată cu aceasta, toate emisiile poluante, au indicat aceștia.