Într-o declarație, Cibio-azore clarifică faptul că studiul a reconstruit condițiile în care Azore au fost locuite pentru prima dată și impactul pe care prezența umană l-a avut asupra ecosistemelor arhipelagului.

Una dintre principalele concluzii ale investigației, publicată în revista PNAS, este că prima dovadă a prezenței umane pe insule a fost detectată cu 700 înainte de sosirea portughezilor în secolul al XV-lea, și anume pe insula Santa Maria în 1427 și pe insulele Corvo și Flores în 1452.

Studiul sugerează, de asemenea, pe baza unor simulări diferite pentru a determina condițiile meteorologice, că primii coloniști ai arhipelagului au fost „probabil” din nordul Europei și că au găsit „condiții meteorologice favorabile pentru a naviga spre Azore la sfârșitul Evului Mediu ridicat, datorită predominanței a vânturilor din nord-est şi slăbirea celor occidentale”.

„ Lucrarea publicată acum înregistrează sosirea primilor coloniști pe insule la sfârșitul Evului Mediu înalt”, subliniază CIBIO — Azore, adăugând că ancheta contrazice consensul că arhipelagul nu a fost niciodată locuit până la sosirea portughezilor.

Citat în declarație, Pedro Raposeiro, cercetător la centrul azorean și primul autor al articolului, subliniază că investigația „demonstrează importanța promovării studiilor multidisciplinare între științele naturii și științele umane”, astfel încât să existe „o viziune mai largă a ceea ce sa întâmplat cu adevărat în trecut”.

Cercetătorii au analizat și datat, folosind tehnici geologice, chimice, fizice și biologice, cinci sondări de sedimente recuperate din fundul lacurilor de pe insulele São Miguel, Pico, Terceira, Flores și Corvo.

„ Ei au detectat în sedimentele lacului prezența sterolilor, o fracțiune foarte abundentă din materia organică în fecalele mamiferelor și fundurile coprofilice, care sunt interpretat ca indicatori ai activităţii umane”, explică centrul.

De asemenea, citat în declarație, Timothy Shanahang, cercetător la Universitatea din Texas (Statele Unite ale Americii), clarifică faptul că intestinele mamiferelor produc „din abundență steroli fecali și stanoli, care sunt bine conservate în sedimente de lac și sunt un indicator unic și fără echivoc al prezenței mamiferelor mari în anumite perioade ale trecutului”.

„ În plus, compușii produși de intestinul uman și de bovine sunt diferiți, ceea ce ne permite să le distingem”, spune el.

Santiago Giralt, unul dintre principalii autori ai articolului, adaugă că, datorită poziției lor geografice, insulele Azore „nu erau locuite de mamifere mari” și că apariția „coprostanoluluiîn sedimente pot fi atribuite prezenței oamenilor și stigmastanoluluirumegătoarelor, cum ar fi vacile, caprele sau oile”.

Pe baza studiului polenului, fragmentelor de plante fosili și reziduurilor de cărbune prezente în sedimente, ancheta a caracterizat, de asemenea, impactul primelor ocupații umane asupra ecosistemelor insulelor, ceea ce a dus la „schimbări ecologice și de mediu profunde”.

„ Deși sursele istorice descriu insulele Azore ca fiind dens împădurite și neatinse, această lucrare evidențiază discrepanța care există între înregistrările fosile și înregistrările istorice care servesc cel mai adesea ca referință pentru identificarea ecosistemelor curate”, spune Pedro Raposeiro.

În plus față de cercetătorii din centrul Universității din Azore, studiul din Portugalia a avut colaborarea Institutului Portughez al Mării și Atmosfera (IPMA), a Institutului Dom Luiz, a Universității din Lisabona și a Universității din Évora.

Experți de la Geoscience Barcelona (GEO3BCN-CSIC), Institutul de Știință și Tehnologie al Universității Autonome din Barcelona, Centrul de Cercetare Ecologică și Aplicații Forestiere (CREAF), Institutul de Cercetare Marină (II-CSIC) al Muzeului Național de Științe Naturale (MNCN-CSIC), Universitatea din A Coruña (UC), Universitatea din Barcelona (UB), Universitatea din Texas, Universitatea Brown din Statele Unite ale Americii, NIOZ (Olanda), Universitatea Amsterdam (Olanda), Universitatea din Berna (Elveția) și Universitatea Edith Cowan (Australia).