Președintelerus a ștampilat atât Finlanda, cât și Suedia, două țări neutre de lungă durată (aproape optzeci de ani pentru Finlanda, peste două sute pentru Suedia), pentru a adera la alianța NATO, însăși „amenințarea” pe care Putin a susținut-o că încearcă să se îndepărteze de granițele Rusiei. Finlanda are un 1.300-km. granița cu nordul Rusiei.

Răspunsulsuedez și finlandez la invazia sa în Ucraina l-ar fi surprins pe Putin. El nu va vedea nicio legătură între invazia sa în Ucraina, o fostă posesie imperială rusă care trebuia să fie bătută înapoi în linie, și două țări independente care nu au mai fost în sfera de influență a Rusiei de peste un secol.

Ei, pe de altă parte, au văzut o conexiune. Un vecin pe care l-au evaluat anterior ca fiind periculos, dar rațional se dezvăluise brusc a fi un jucător agresiv și probabil irațional. Niciun conducător rus complet sănătos și competent nu ar fi atacat Ucraina cu forțele inadecvate și strategia întâmplătoare, prea încrezătoare pe care Putin o folosea.

S-arputea să credeți că incompetența pură a lui Putin ar fi liniștitoare suedezilor și finlandezilor, dar nu a fost. Dimpotrivă, îi sperie, pentru că sunt foarte în aceeași poziție ca și Ucraina militar: țări relativ mici (Suedia are zece milioane de oameni, Finlanda cinci milioane) cu forțe militare foarte bune.

Potgaranta acest lucru personal, deoarece în cursul realizării unui film documentar despre neutralitate am petrecut timp pe mare în Marea Baltică cu bărci suedeze de atac rapid din Karlskrona și cu rezerviștii finlandezi la exerciții între Lappeenranta și granița cu Rusia.

Cupuțină practică și acces apropiat, puteți spune care militari sunt adevărata afacere și care sunt doar soldați de ciocolată. Aceștia erau oameni care știau ce fac și au făcut-o cu o eficiență liniștită. Ei ar da o relatare foarte bună despre ei înșiși dacă țările lor ar fi vreodată invadate.

Arputea chiar să-i oprească pe ruși morți (și nimeni altcineva nu este în măsură să-i invadeze). De aceea suedezii au ales neutralitatea: au socotit că sunt mai siguri în acest fel. Dacă ar exista un război general, nu ar fi un loc vital din punct de vedere strategic și ar fi foarte costisitor să invadeze, așa că poate că marii combatanți i-ar lăsa în pace.

Finlandeziiaveau neutralitatea împinsă asupra lor de către Uniunea Sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial. Au pierdut mult teritoriu în fața rușilor, dar au luptat destul de mult încât Moscova le-a lăsat să fie neutre, mai degrabă decât să-i reducă la statutul de satelit.

Deci, de ce ambele țări au decis acum să adere la NATO? Ele sunt încă nuci atât de dure de spart încât ar putea să-i oprească pe ruși singuri dacă Moscova ar fi angajată și într-un război cu NATO. Și de ce ar ataca rușii numai ei singuri? Rămâneți neutru și chiar și în cel mai rău caz rușii vă vor trece probabil.

Putina invadat Ucraina, probabil spre uimirea chiar și a propriului său anturaj, și de la început a început să emită avertismente voalate despre recurgerea la arme nucleare dacă ar fi fost zădărnicit.

Ataculrusesc din Ucraina s-a împotmolit aproape imediat, așa cum era obligat să facă dacă armata ucraineană nu era absolut inutilă. Prea puține trupe rusești, prea multe linii de atac. Și indicii de la Moscova despre recurgerea la arme nucleare pentru a compensa o înfrângere convențională s-au înmulțit.

Acesteasunt lucruri nebunești și toate abilitățile militare și hardware-ul pe care țările baltice le-ar putea aduce în discuție într-un război convențional ar fi irelevante dacă s-ar confrunta cu amenințări nucleare rusești similare.

Singuracombatere eficientă a unei amenințări nucleare este o promisiune credibilă de represalii nucleare. Suedia și Finlanda nu au arme nucleare, iar singura modalitate prin care pot avea securitatea garantată de un factor de descurajare nucleară este aderarea la NATO. Deci asta este ceea ce fac ei.

Suedezilorîncă nu le plac armele nucleare, iar prim-ministrul Magdalena Andersson a subliniat că Suedia nu va permite ca trupele străine sau armele nucleare să aibă sediul în țară, dar acordul este încheiat.

Preşedinteleturc Recep Tayyip Erdoğan cere ca cele două ţări baltice să expulzeze unii activişti kurzi anti-turci ca recompensă pentru că nu au vetoat această extindere a NATO, însă această problemă va fi ameninţată. Va dura luni de zile pentru a face munca legală, dar, în practică, cele două țări baltice sunt deja acoperite de garanția nucleară a NATO.

Author

Gwynne Dyer is an independent journalist whose articles are published in 45 countries.

Gwynne Dyer