Viza de aur a fost introdusă pentru prima dată în Portugalia acum 10 ani și de atunci a permis intrarea a 30.000 de persoane, inclusiv solicitanții și membrii familiei, care au investit în jur de 6,6 miliarde EUR în Portugalia, potrivit unui raport al Diário de Notícias.

Marea majoritate a solicitanților au venit prin achiziționarea de proprietăți și doar 22 dintre acești imigranți au creat locuri de muncă, un alt obiectiv. Programul a fost criticat, cum ar fi creșterea costului locuințelor și abuzul.

„Există programe pe care le reevaluăm și una dintre ele este viza de aur, care, probabil, a îndeplinit deja funcția pe care trebuia să o îndeplinească și care, în acest moment, nu mai este justificată să o mențină”, a declarat António Costa jurnaliștilor la finalul unei vizite la Summit-ul web.

Deși nu a dat date pentru sfârșitul vizei de aur, el a subliniat că aceasta a fost evaluată. „Evaluăm dacă vizele de aur au sens, dar există și alte [regimuri] care continuă să aibă sens”. El a dat ca exemplu, Regressar, un program de sprijin financiar pentru emigranții care doresc să se întoarcă în țară. El a menționat, de asemenea, inițiativa de a atrage nomazi digitali, care pot avea o viză de ședere temporară.



Opoziția față de viză


Blocul stâng este una dintre partidele care a apărat încheierea permiselor de ședere pentru Investiții (ARI). Consideră că contribuie la creșterea costului locuințelor și face „țara noastră un complice în corupția internațională” sau „spălarea banilor”. Catarina Martins a contestat SV să aprobe propunerea partidului de a pune capăt vizelor de aur în cadrul discuției privind bugetul de stat (OE). PCP și PAN au prezentat, de asemenea, propuneri în acest sens. Livre este, de asemenea, de acord cu sfârșitul acestor vize.

PSD dorește să cunoască intențiile Guvernului și să participe la discuție, în timp ce Chega este împotriva finalizării programului. Inițiativa liberală, pe de altă parte, admite „eliminarea în contextul unei revizuiri a politicii de atragere a investițiilor”. De asemenea, pentru că, notează ei, „majoritatea investitorilor care aderă la program provin din țări autocratice precum China și Rusia”. Este adevărat pentru numărul de chinezi, care alcătuiesc 5194 din aceste vize, dar rușii nu mai fac parte din primii cinci, conform cifrelor DN.

În perioada octombrie 2012 (începutul programului) și septembrie 2022 (numărate luna trecută), 11.180 de străini au obținut o viză de aur (ARI), la care s-au alăturat 18.368 membri ai familiei, totalizând 29.548 conform datelor de la Străini și Frontiere Serviciu (SEF). Cele mai multe au fost atribuite chinezilor (5.194), urmate de cei din Brazilia (1.137), Turcia (530), SUA (483) și Africa de Sud (474).

Aproape 90% din cele 6,6 miliarde EUR investite în țară (5,9 miliarde EUR) au intrat în domeniul imobiliar.

În 2022, media lunară a vizelor de aur acordate a fost de 100. Anul în care cei mai mulți investitori au beneficiat de program a fost 2014 (1.526), 2015 cu (1414) și 2018 cu (1.409).



Modificarea regulilor Regulile


de acordare a vizelor de aur s-au schimbat la 1 ianuarie. Acum acoperă doar proprietățile dobândite în interiorul țării, în Madeira și în Azore. Capitalul minim investit sa schimbat de la un milion la 1,5 milioane de euro. Suma pentru fonduri și pentru deschiderea companiilor în vederea creării de locuri de muncă a crescut de la 350 mii la 500 de mii de euro.


La 30 octombrie au intrat în vigoare noi reguli de imigrare, care facilitează intrarea anumitor grupuri de cetățeni. Printre aceștia, nomazii digitali, cărora li se acordă acum o viză de ședere temporară. Cei din țările vorbitoare de portugheză au, de asemenea, acces simplificat la un permis de ședere.