Creșterea zonelor oceanice fără viață animală sau vegetală, la 700 în 2019 de la 400 în 2008, este una dintre concluziile celei de a doua Evaluări a Oceanului Mondial, realizată de sute de oameni de știință din întreaga lume și prezentată de Secretarul General într-un mesaj video.

„ Experții atribuie (creșterea „zonelor moarte” din mări) eșecului nostru pe scară largă de a realiza un management durabil integrat al coastelor și oceanelor”, a spus Guterres.

„ Fac apel la toate părțile interesate să ia în seamă acest avertisment și alte avertismente. O mai bună înțelegere a oceanului este esențială”, a spus el.

Agenția americană a oceanului (NOS) definește „zonele moarte” maritime ca fiind lipsite de oxigenul necesar pentru majoritatea vieții marine, care fie moare, fie le părăsește, creând „deșerturi biologice” pe mare.

Raportul indică, de asemenea, că aproximativ 90% din speciile de mangrove și alte ecosisteme costiere și marine, precum și mai mult de 30% din speciile de păsări marine se confruntă, de asemenea, cu o amenințare de dispariție.

În

urma unui raport inițial publicat în 2015, Evaluarea Oceanului Mondial indică o degradare continuă a spațiilor costiere și marine ca urmare a acțiunii umane.

„ Presiunile multor activități umane continuă să degradeze oceanele și să distrugă habitatele esențiale - cum ar fi mangrovele și recifele de corali - împiedicând capacitatea lor de a ajuta la combaterea impactului schimbărilor climatice”, a spus Guterres.

„ Aceste presiuni provin, de asemenea, din activitățile umane terestre și de coastă, care aduc poluanți periculoși în oceane, inclusiv deșeuri de plastic”, a spus el.

Secretarul general al ONU a subliniat că eliberarea dioxidului de carbon accentuează încălzirea și acidificarea apelor marine, distrugând biodiversitatea, în timp ce creșterea nivelului mării dăunează zonelor costiere, iar epuizarea stocurilor de pește din cauza supraexploatării generează o pierdere anuală estimată de 88,9 miliarde de dolari.

„ După cum arată Evaluarea (...), trebuie să integrăm mai bine cunoștințele științifice și elaborarea politicilor”, a subliniat Guterres.

Anul acesta a marcat începutul Deceniului Naţiunilor Unite al Ştiinţei Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă, iar o serie de evenimente internaţionale legate de mediu şi climă sunt, potrivit lui Guterres, o oportunitate de a inversa cursul.

„ Constatările acestei evaluări subliniază urgența rezultatelor ambițioase la summiturile ONU și la evenimentele la nivel înalt privind biodiversitatea, clima și multe altele pe parcursul acestui an”, a adăugat el.

„ Împreună, putem promova nu numai o redresare verde - dar şi albastră - în urma pandemiei Covid-19 şi putem contribui la asigurarea unei relaţii durabile şi durabile pe termen lung cu oceanul”.

Guterres este una dintre personalităţile care vor vorbi la summitul virtual privind criza climatică din 22 şi 23 aprilie găzduit de preşedintele american Joe Biden.

Preşedintele chinez Xi Jinping va participa de asemenea la summit, în ciuda declinului relaţiilor dintre Beijing şi Washington, a declarat ministerul de externe al Chinei în 21 aprilie.

Șeful statului chinez va susține un „discurs important” prin intermediul unei conferințe video de la Beijing, a dezvăluit ministerul, la doar câteva zile după ce cele două țări au promis să „coopereze” în domeniul schimbărilor climatice.

China și Statele Unite sunt cei mai mari doi emițători de gaze cu efect de seră, sursa încălzirii globale, iar acordul dintre cele două țări este, prin urmare, considerat crucial pentru succesul eforturilor internaționale de reducere a emisiilor.