Într-o declarație, ISEP afirmă că platformele de senzori portabile și biosenzori pentru cuantificarea „in loco” și la costuri reduse a contaminanților emergenți din produsele pescărești și din ape sunt dezvoltate de cercetători ca parte a proiectului CEC (Bio) Sensing.

„ Deoarece Portugalia este una dintre țările Uniunii Europene care are cel mai mare consum de pește, este imperativ să se controleze calitatea și siguranța produselor pescărești, în special cele mai apreciate specii din țara noastră, cum ar fi sardine, macrou și somon”, el spune.

ISEP reamintește că bioacumularea contaminanților de către organismele acvatice reprezintă din ce în ce mai mult „o amenințare la adresa sănătății publice”.

„ Medicamentele comune pe care le folosim zilnic și care sunt excretate prin urină ajung să contamineze râurile și mările, fără a fi controlate prin metode sau tehnologii pentru a le elimina”, spune institutul.

Citat în declarație, Simone Morais, investigatorul principal al proiectului, subliniază că în prezent „nu există metode de analiză de rutină pentru majoritatea compușilor”, deoarece metodologiile sunt „foarte scumpe”.

„ Acest proiect are beneficii socio-economice şi de mediu ridicate. Rezultatele rapide și fiabile, provenind de la platforme, sprijină deciziile cheie privind gestionarea produselor din pește, rezultând în procese de producție mai ecologice și mai eficiente”, asigură cercetătorul.

Pe lângă detectarea contaminanților emergenți, proiectul poate genera „economii mari”, deoarece permite evaluarea calității produsului și decide dacă îl vinde sau nu.

Platformele dezvoltate, care răspund tendințelor și preferințelor consumatorilor, cum ar fi calitatea, siguranța și responsabilitatea socială, pot fi utilizate de producători, prelucrători, distribuitori și autorități de reglementare.

„ Cunoștințele dobândite în acest proiect pot fi aplicate și altor sectoare alimentare”, garantează ISEP.

Proiectul CEC (Bio) Sensing a început în iulie 2018 și ar trebui să fie finalizat în luna iulie a anului viitor.

Coordonat de cercetători de la REQUIMTE-LAQV, proiectul are ca parteneri Laboratorul Internațional de Nanotehnologie Iberică (INL) și Universitatea Federală din Ceará, Brazilia.

Proiectul este cofinanțat prin Programul Operațional pentru Competitivitate și Internaționalizare (POCI) și Fundația pentru Știință și Tehnologie (FCT), iar componenta Universității Federale din Ceará este finanțată de Fundația Cearense pentru Suport pentru Științific și Dezvoltarea tehnologică (FUNCAP).