Într-o declarație, GEOTA spune că Guvernul intenționează să avanseze cu proiectul Proiectului Hidraulic Multifuncțional Crato (Portalegre), cunoscut mai bine sub numele de barajul Pisão, inclus în Programul Național de Irigare, chiar și fără a studia toate alternativele și consecințele”.

GEOTA „condamnă” intenția de a construi barajul și avertizează cu privire la „necesitatea” unei evaluări strategice de mediu, precum și diseminarea proiectului, care va implica o investiție de 120 de milioane de euro, finanțată prin Planul de Redresare și Reziliență (PRR).

„ Utilizarea hidraulică multifuncțională a Crato, cunoscută în mod popular sub numele de barajul Pisão, datează de la un proiect original din anii 1940 care, până în prezent, nu a făcut obiectul unui studiu de impact asupra mediului sau al unui proces de consultare publică. GEOTA condamnă lipsa de transparență în acest proces și nu înțelege că legislația existentă este ignorată”, se arată în document.

GEOTA reamintește că proiectul barajului, a cărui documentație „încă nu este disponibilă” pentru consultare publică, prevede inundarea a „10 mii hectare” în care se află satul Pisão, ceea ce va „forța” relocarea populației sale.

„ Ca formă de compensare, s-au făcut promisiuni că populaţia regiunii va beneficia de dezvoltarea activităţilor agricole, agroalimentare şi turistice”, adaugă aceştia.

Citat în document, coordonatorul proiectului Rios Livres, de la GEOTA, Catarina Miranda, spune că „promisiunile de compensare” făcute de Guvern sunt un „nor de fum” care va „urma exemplul” Alqueva, unde, timp de aproape două decenii apoi, populația „nu mai are bani de compensare, continuă fără teren, fără un loc de muncă și mulți au părăsit deja regiunea”, așa cum „arată” recensămintele din 2021, care dezvăluie o „scădere de 10%” a populației municipalității Portel, Évora.

„ Este cu adevărat trist să vedem că aceste investiţii sunt de folos exploataţiilor agricole mari, lăsând producătorii locali”, spune oficialul, citat în document.

GEOTA adaugă că regiunea Alentejo și bazinul Tejo sunt în prezent „ținta exploatării agricole intensive”, care este „responsabilă pentru consumul de 75 la sută din apă”, cauzând „impacturi profunde” asupra solului, în „reducerea și rdquo; calitatea apei și „pierderea” biodiversității.

„ Prin parierea pe irigații intensive și agricultură, guvernul portughez se opune strategiilor europene precum Green Deal, strategia Ferma to Fork (de la Prado la Prato), Directiva-cadru privind apa și Strategia europeană pentru biodiversitate, pe care o solicită conservarea ecosistemelor şi biodiversităţii, avertizând necesitatea dezvoltării unor sisteme agroalimentare durabile”, avertizează aceştia.

La 30 iulie, la Crato, prim-ministrul António Costa a prezidat ceremonia de lansare a proiectului barajului Pisão și semnarea contractului de finanțare respectiv.

Contractul, în valoare de 120 de milioane de euro, a fost semnat între structura misiunii Recuperar Portugalia și Comunitatea Intermunicipală Alentejo (CIMAA).

În ansamblu, se preconizează că va implica o investiție de 171 de milioane de euro, dintre care 120 de milioane sunt înscrise în RRRP.

Lucrările de construcție vor începe până în 2023, astfel încât proiectul să poată începe „funcționarea deplină” în 2026, potrivit președintelui Camerei de Crato, Joaquim Diogo.

Potrivit CIMAA, viitoarea structură va beneficia în jur de 110 mii de persoane din cele 15 municipalități ale raionului Portalegre, iar „obiectivul său principal este garantarea disponibilității apei pentru consumul urban”.

În plus, acesta urmărește să „reconfigureze activitatea agricolă și să creeze oportunități pentru noi activități economice, și anume în ceea ce privește agricultura, turismul și sectorul energetic”, deoarece include și o centrală fotovoltaică plutitoare (a cărei finanțare a fost lăsată în afara RRRR).