Efectele cronice asupra sănătății, deși studiate mai puțin frecvent, sunt semnificative.

De exemplu, expunerea pe termen lung la particule suspendate din incendii a fost asociată cu creșterea mortalității în Portugalia, unde între 31 și 189 de decese au fost atribuite fumului de incendii între 2015 și 2018”, se arată în raportul Consiliului Consultativ Științific al Academiilor Europene (EASAC), elaborat de 23 de experți din Uniunea Europeană.

Documentul, intitulat „Schimbarea incendiilor forestiere - Opțiuni politice pentru o Europă alfabetizată și adaptată la incendii”, a fost prezentat la Bruxelles și are colaborarea, din partea Portugaliei, a președintelui Agenției pentru Managementul Integrat al Incendiilor Rurale (A GIF), Tiago Oliveira, și specialistul în incendii rurale și profesor la Institutul Superior de Agronomia José Cardoso Pereira.

Pe lângă impactul asupra sănătății, raportul atrage atenția și asupra consecințelor psihologice ale incendiilor rurale, care sunt „din ce în ce mai recunoscute”, subliniind că „tulburările de stres post-traumatic, depresia și anxietatea au fost documentate la populațiile adulte și pediatrice în urma incendiilor vegetale, cu efecte care persistă ani de zile”.

Raportul, care este rezultatul a doi ani de muncă, a concluzionat că schimbările climatice, seceta, expansiunea urbană și schimbarea utilizării terenurilor vor dubla numărul incendiilor vegetale din UE până la sfârșitul secolului, în special în Spania, Portugalia, sudul Franței, Italia și Grecia, Uniunea Europeană trebuind să treacă de la „o politică de suprimare la o politică de adaptare”.

Studiul afirmă, de asemenea, că proiecțiile viitoare indică o vulnerabilitate continuă în aceste regiuni predispuse la incendii, unde schimbarea modelelor de utilizare a terenurilor exacerbează provocările existente.

Spania domină

Potrivit raportului, Spania a dominat statisticile privind zonele arse în anii 1980 și 1990, dar în secolul XXI, Portugalia a preluat această poziție, „cu excepții notabile, cum ar fi incendiile devastatoare din Grecia din 2007”.

„În Portugalia, incendiile de mare intensitate au crescut dramatic, iar Grecia a înregistrat creșteri la fel de notabile în intensitatea, amploarea și frecvența incendiilor vegetale, proiecțiile sugerând până la 40 de zile suplimentare de pericol ridicat de incendiu pe an în regiunile sudice și estice până la sfârșitul secolului XXI”, se arată în document, considerând că „politicile actuale ale UE acordă prioritate suprimării”.

Cu toate acestea, subliniază el, „intensitatea crescândă a incendiilor forestiere” arată că „sunt necesare investiții mai mari în gestionarea proactivă a incendiilor, împreună cu atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, prioritizând reducerea daunelor față de minimizarea zonei arse”.

În timp ce combaterea incendiilor este imperativă, experții susțin că este la fel de important să se anticipeze evenimentele pe care știința le detectează că vor avea loc cu politici de investiții în prevenire și adaptare care prioritizează „o abordare proactivă axată pe managementul peisajului, recuperarea și alfabetizarea incendiilor”.

Raportul EASAC subliniază, de asemenea, că unele state membre cu incendii forestiere frecvente, cum ar fi Portugalia, Spania, Franța, Italia și Grecia, au elaborat politici naționale de combatere a incendiilor forestiere.

„Cu toate acestea, lipsa unor politici coordonate la nivelul UE creează provocări semnificative în cazul incendiilor transfrontaliere și pentru țările din Europa Centrală și de Nord, unde incendiile de vegetație au reprezentat din punct de vedere istoric mai puțin îngrijorătoare, dar în prezent sunt în creștere din cauza schimbărilor climatice”, subliniază EASAC.

EASAC subliniază necesitatea „consolidării capacității instituționale, a colaborării transfrontaliere și a unei mai bune partajări a resurselor între statele UE”.