Într-o declarație, universitatea a spus că, deși fundamental, grâul este văzut simultan ca „un ticălos” pentru „provocând schimbări nedorite în organism”, cum ar fi alergiile și intoleranțele alimentare.

„În discuție este compoziția grâului, care poate fi modulată de microbiota [flora intestinală]”, subliniază el, explicând că, ca parte a proiectului european Wheatbiome, cercetătorii se vor concentra asupra microbiotei pentru a „ajunge la un nou aliment”, bazat pe fermentarea grâului.

Într-o fază inițială, echipa va studia microbiota grâului din sol și plantă pentru a încerca să înțeleagă cum imunogenitatea [capacitatea de a declanșa un răspuns imun în organism] și cum este afectată calitatea nutrițională a acestei cereale.

Într-o declarație, cercetătorul și co-coordonatorul proiectului, Rosa Perez-Gregório, clarifică faptul că expresiile proteinelor dintr-o plantă pot „depinde de cultură, de varietatea de grâu și de locul în care este produs”.

„Aceeași varietate de grâu produsă în locații diferite, de exemplu, în Portugalia și Olanda, poate avea o calitate nutrițională diferită și o cantitate de proteine imunogene. Ceea ce vrem să evaluăm este modul în care microbiota și interacțiunea microbiotei solului și a plantelor care pot modula acest proces”, exemplifică cercetătorul Rețelei de Chimie și Tehnologie (REQUIMTE) la FCUP.

Cercetătoarea Susana Soares a adăugat, de asemenea, că, după ce a fost caracterizată, echipa poate folosi „microbiota întregii plante sau a unor părți ale acesteia pentru a crea un aliment nou”.

Observând că grâul este „una dintre cele mai durabile culturi care există”, cercetătorii spunând că acest lucru ar putea „să-l facă și mai durabil”.

Pe lângă faptul că această cereală este mai durabilă, un alt obiectiv al proiectului este utilizarea microbiotei pentru a reglementa practicile agricole, transmițând aceste cunoștințe fermierilor și altor entități implicate în lanțul de producție a grâului.

„Dacă cunoaștem cele mai bune condiții biotice și abiotice care afectează microbiota și calitatea grâului, putem încerca să obținem grâu cultivat în alte țări europene, ceea ce ajută la reducerea dependenței Ucrainei prin promovarea agriculturii locale și mai durabile”, spun cercetătorii.

În același timp, proiectul își propune, de asemenea, să reintroducă subprodusul noului aliment în lanțul alimentar, ca și în hrana animalelor.

În timpul proiectului, vor fi efectuate studii „in vitro” pentru a înțelege cele mai bune condiții de creștere și cele mai bune soiuri pe care să pariați, iar ulterior este planificată o preselecție a produselor care merg în faza „in vivo”.

Pe lângă sol și plantă, microbiota umană va fi, de asemenea, studiată.

„Vrem să vedem cum bacteriile din interiorul acestui aliment interacționează cu corpul nostru și cu propria noastră microbiotă”, explică cercetătorul Rosa Perez-Gregory.

Proiectul Wheatbiome este finanțat cu peste 5 milioane EUR de Comisia Europeană și se va dezvolta în următorii patru ani.

Pe lângă REQUIMTE FCUP și GreenUPorto, NOVA Medical School și 13 entități europene din țări precum Spania, Lituania, Olanda, Polonia și Ungaria fac parte din proiect.